Cauze ale dificultăților de alimentație la persoanele cu nevoi speciale
La persoanele cu nevoi speciale pot apărea dificultăți legate de alimentație. Acestea pot fi determinate de anumite cauze fizice, psihice sau senzoriale.
Cauzele fizice sunt legate de aparatul bucal, de exemplu: unei persoane cu paralizie îi poate fi greu să mestece. Aceste dificultăți pot fi ameliorate prin: terapie logopedică făcând exerciții ce antrenează aparatul bucal, adaptarea vaselor folosite, păsarea mâncării pentru hrănire. O altă problemă poate fi prezența unui fren lingual care împiedică libertatea de mișcare a limbii.
Cauzele psihice se pot manifesta sub forma unor temeri/rețineri față de anumite alimente, prin nerecunoașterea senzației de foame sau, tocmai invers, senzației de a fi sătul. Aici ar putea fi de ajutor o schemă clară care indică când și ce anume trebuie mâncat ca totul să fie previzibil și structurat.
Apoi, cauzele senzoriale pot proveni din neplăcerea față de anumite texturi, gusturi, forme, culori etc. Intervenția în aceste cazuri este deseori de lungă durată și necesită un plan în mai multe etape, cu pași mărunți, astfel încât persoana să se poată obișnui în mod treptat cu alimentele noi sau respinse.
Este important să înțelegem că este mai bine ca o persoană să consume un număr limitat de alimente dar care conțin toate ingredientele necesare unei vieți sănătoase, decât să insistăm ca acea persoană să mănânce „de toate”.
Alimentație și dizabilități senzoriale, motorii, cognitive
Autism și Alimentație
Paralizii cerebrale și Alimentație
Dacă un copil are sindromul Down pot apărea două probleme în timpul acestei activități: 1) este grea deschiderea conștientă a gurii și 2) este greu mușcatul și transportul bolului alimentar. Cea mai frecventă problemă la acești copii este mișcarea de a suge cu limba, care iese și ea destul de departe. La început oamenii credeau că acești copii sufereau de macroglosie (o limbă mărită), dar aceasta este în cazul unui procent foarte mic dintre acești copii. (Engel-Hoek, Gerven, Haaften, & Groot,2014). Datorită tensiunii musculare scăzute din gură și datorită unei micii variații a funcției motrice a limbii (în principal mișcarea înainte și înapoi) aceasta iese frecvent.